Am pornit “Ebraica, pe litere” acum aproximativ un an. Wow, acum că scriu asta, chiar încep să realizez că a trecut deja un an!! Oare doar mie mi se pare că un an este mai lung la început, iar la sfârșit parcă abia am clipit??
Acum un an, așadar, m-am decis să pornesc pe cont propriu, cu pași mici și un pic nesiguri. Cursul de ebraică îl începusem deja, dar în alt context, abia acum era doar “al meu”. Emoția mutării în Sibiu se suprapunea cu emoția lansării cursului – oare o să conving pe cineva să se înscrie? Eu cred că da. Și dacă nu, văd eu ce fac. Recunosc, asta mi-a fost gândirea la început. Și cred că este important să ne fie frică și să facem pasul înainte, totuși. Așa se învață cel mai bine 🙂
dacă nu ești pe facebook, nu exiști!
În acea perioadă am lansat și pagina de facebook – dacă nu ești pe facebook, nu exiști 😉 În fiecare săptămână numărul de fani creștea, câte unul, câte doi, câte zece, în funcție de tipul de postări. Îmi era tot mai clar că ebraica și cultura evreiească, în general, are prieteni în toată țara. Trebuie să investesc tot mai mult timp și energie în această pasiune!
Așa a trecut primăvara, cu trei grupe (!!!) de cursanți în Sibiu și câțiva cursanți pe varianta online. Am învățat foarte mult din interacțiunea cu fiecare dintre aceștia și m-am convins că trebuie să continui!
Peste vară, toată lumea era în vacanță și nici nu se gândea la învățat limbi străine bizare. Eu făceam planuri și schițe, liste de idei și învățam de la alții cum să cresc această inițiativă. Mi-am dat seama că este imposibil să fac totul deodată. Așa că m-am împăcat cu acest gând și mi-am trasat prioritățile. M-am apucat să scriu cursul de nivel mediu, pentru cei care își doreau să continue (whaaat??) :). Am organizat mici evenimente locale și am început să pun bazele unei prezențe online mai concrete.
toamna se strâng roadele!
Cursul de nivel mediu este aproape gata, îl lansez la mijlocul lui noiembrie, în paralel cu cel de începători. Abia aștept! Evenimentele locale din toamnă au avut deja loc, în Sibiu, vă voi povesti despre asta într-o postare viitoare. Însă ceea ce îmi provoacă din nou un val de emoții este lansarea canalului “Ebraica, pe litere” de pe Youtube!
Astfel am ocazia să împărtășesc o grămadă de informații și povești de care îmi este plin capul și sufletul! Este și o modalitate minunată de a învăța lucruri noi: să filmez, să editez, să vorbesc în fața camerei de filmat. (OK, deocamdată nu am o cameră de filmat, acum filmez cu laptopul și telefonul, dar trebuia să încep de undeva!). “Devorez” clipuri Youtube ca să învăț să fac toate astea, petrec ore în șir bâjbâind pe programele de editare și mă simt incredibil când văd că, la final, iese ceva fain! Viața este mai frumoasă când învățam tot timpul ceva nou – mintea rămâne ascuțită, simțurile alerte și face bine și la ten 😉
seeing is believing
De-a lungul acestui an, mi-am dat seama că nu am postat nici măcar o poză cu mine pe pagina de facebook sau pe contul de Instagram al cursului! Mă și mir că a avut cineva încredere să mă abordeze și să se înscrie la curs!
Este foarte firesc – ne simțim mai comfortabil și mai încrezători atunci când avem de-a face cu ființe umane “reale”, nu doar cu un text, oricând de bine ar suna! Mai mult decât atât, tot ceea ce fac și postez vine de la mine, de la o ființă umană, nu de la o companie. Aș vrea să știți cine vă vorbește, cum sună vocea mea, cum dau din mâini atunci când vorbesc. Cum arăt când mă entuziasmez 🙂 Așadar, iată-mă! Cu emoții, cu bâlbe, cu ticuri verbale… Și mai ales, cu tot sufletul la vedere 🙂
Română 
English (UK)